- resimţí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. resímt; conj. prez. 3 sg. şi pl. resímtã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
resimţi — RESIMŢÍ, resimt, vb. IV. 1. tranz. A simţi. 2. refl. A simţi urmările, consecinţele unei împrejurări anterioare. ♦ A se face simţit, a avea repercusiuni. – Din fr. ressentir (după simţi). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RESIMŢÍ … Dicționar Român
resimţire — RESIMŢÍRE, resimţiri, s.f. Faptul de a (se) resimţi. – v. resimţi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 resimţíre s. f., g. d. art. resimţírii; pl. resimţíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RESIMŢÍRE … Dicționar Român
simţi — SIMŢÍ, simt, vb. IV. 1. tranz. A avea, prin intermediul organelor de simţ, senzaţia sau percepţia unui lucru, a unui fapt, a unei calităţi, a percepe efectul unei excitaţii; a prezenta sensibilitate. ♦ refl. A şi da seama de propria stare fizică … Dicționar Român
repercuta — REPERCUTÁ, pers. 3 repercutează, vb. I. refl. 1. (Despre unde sonore sau luminoase) A se răsfrânge, a se retransmite, a reveni, a se întoarce. 2. fig. A avea urmări, consecinţe, a şi manifesta indirect efectele. – Din fr. répercuter. Trimis de… … Dicționar Român
anhedonie — ANHEDONÍE s. f. incapacitate de a resimţi plăcerea în situaţii normale. (< engl. anhedonia) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
ofta — OFTÁ, oftez, vb. I. intranz. A scoate un oftat (în semn de dor, de supărare, de regret etc.); a suspina. ♢ expr. A ofta după cineva (sau ceva) = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva), a tânji… … Dicționar Român
resimţământ — RESIMŢĂMẤNT, resimţăminte, s.n. (Rar) Resentiment. – Resimţi + suf. ământ (după fr. ressentiment). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RESIMŢĂMÂNT s. v. antipatie, aversiune, ostilitate, pornire, repulsie, resen timent. Trimis de… … Dicționar Român
răsfrânge — RĂSFRẤNGE, răsfrấng, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) proiecta lumina asupra unui obiect, făcând o să se reflecte; (despre obiecte) a( şi) reflecta lumina proiectată asupra lor. ♦ A (se) refracta. ♦ refl. (Despre sunete) A se întoarce sub… … Dicționar Român